Lagonda LG45 Rapide Sports Tourer (1937)
Printre berlinele Marii Britaniide dinainte de război, uimitorul Lagonda LG45 Rapide trebuie să fi fost unul cu adevărat spectaculos. Cu linii spectaculoase, radiator pătrat, evacuări exterioare strălucitoare și partea din spate sculptată, vehiculul se înscrie în capodoperele vremii.
Detaliu cabină LG45 Rapide (sursă RM Smsotheby’s)
“Desenată” de Frank Feeley, aceast autovehicul era îndrăzneaț și frumos, rapid și extrem de rară pe drumurile epocii. Avea acel “ceva”, special chiar, sursa de proveniență fiind magaziile dărăpănate ale companiei cu sediul pe malurile Tamisei. Este foarte posibil ca aceată mașină să nu fi fost niciodată construită, pe măsură ce norii războiului se apropiau. Și asta fiindca Lagonda se afla, în 1935, într-o stare financiară foarte proastă.
Trecutul mărcii
Cu finațele în ruină, compania aproape că a trecut în mâinile Rolls-Royce, marele rival. Dacă nu ar fi fost intervenția lui Alan Good și fostului pilot de curse Dick Watney. Oferta lui Alan Good a salvat compania, în timp ce Watney i-a îndrumat pe ingineri să lupte pentru măreția mărcii. W.O. Bentley s-a alăturat și el, aducând cu el o serie de maeștri talentați. Rezultatul a fost modelul M45, devenit LG45, un rival al mașinilor de lux în epocă.
Detaliu revers LG45 Rapide (sursă RM Smsotheby’s)
Dick Watney a vazut potențialul modelului LG45, comandând rapid o versiune sportivă, devenită irezistibilă pentru playboii bogați ai vremii. Este momentul când intră apare Frank Feeley, el fiind încurajat să fie îndrăzneț în design, rezultatul fiind o caroserie extravagantă. Bazat pe șasiul LG45, Rapide era propulsat de motorul Meadows cu șase cilindri (4.467 cmc). De altfel, o variantă modificată a câștigat ediția Le Mans din 1935.
Modelul actual
Vehiculul de față face parte dintr-o serie de doar 25 exemplare construite după anul 1936. Comandată în 1937, mașina era finisată în verde, cu interior complementar din piele verde și lemn de nuc lustruit. Ulterior, a trecut în mâinile unui industriaș britanic, beneficiind de lucrări de întreținere în anul 1951. Vândută unui colecționar american, mașina revine în UK în 2006, fiind ulterior restaurată în schema de culori originală.
